Umbra penei de gâscă

59.00lei

Descriere

Publicat în 1991, romanul Umbra penei de gâscă al prozatorului clujean Radu Ţuculescu se înscrie într‑un moment de tranziţie al literaturii române, când proza începe să experimenteze tot mai vizibil cu formule narative complexe şi cu strategiile intertextuale ale ficţiunii moderne târzii. Textul propune o meditaţie asupra destinului cărţii şi asupra condiţiei celor care îşi leagă existenţa de actul scrisului, explorând tensiunile dintre cunoaştere, putere şi libertate. În acest sens, romanul poate fi citit drept o reflecţie asupra fascinaţiei pe care cartea o exercită asupra individului, dar şi asupra riscurilor implicate de această fascinaţie. (…)
Citit astăzi, în noua ediţie apărută la Editura pentru Artă și Literatură, romanul Umbra penei de gâscă rămâne un text fascinant tocmai prin această ambivalenţă: pe de o parte, este un roman despre puterea literaturii, iar pe de altă parte, este
un roman despre fragilitatea celor care o slujesc. Cartea apare simultan ca promisiune şi ca blestem, ca formă de libertate şi ca sursă de pericol. Romanul lui Radu Ţuculescu nu este doar o poveste despre trecut, ci şi o reflecţie asupra condiţiei scriitorului în orice epocă. Destinul lui Iţă Barabă devine simbolul tuturor celor care aleg să trăiască sub semnul scrisului, acceptând riscul pe care această alegere îl presupune. Iar „umbra penei de gâscă“ continuă să planeze asupra lor, ca semn al unei vocaţii care nu poate fi abandonată şi al unei fascinaţii de care nimeni nu se poate elibera cu adevărat.
(Selecțiuni din prefața semnată de Florina Pîrjol)
„Dincolo de o intrigă aproape poliţistă, plină de enigme şi de întunecimi ale caracterului uman, reţetă deja omniprezentă în epica lui Radu Ţuculescu, romanul Umbra penei de gâscă are o dimensiune în plus, cea metaforică. Este vorba de metafora Cărţii şi de consecinţele ei asupra vieţilor şi locurilor evocate. Personajele romanului, funambuleşti, joviale, personalităţi neaoşe sau, pe alocuri, uşor fantaste prin aerul de colocvialitate onirică pe care îl afişează, par toate născute sub o zodie livrescă. Într‑o formă sau alta, cartea, biblioteca, scrisul literar sau practica lecturii le‑au determinat parcursul vieţii şi al firii. (…) Izolat, în mod prielnic, în turnul de fildeş al Poveştii, Radu Ţuculescu a fost mereu un meteorolog al imaginaţiei, capabil să surprindă, să simtă orice schimbare, oricât de imperceptibilă, a climatului propriilor personaje, a aventurilor acestora, dar şi al unui imaginar care continuă să fascineze şi să îmbogăţească vieţile cititorilor săi.“
(Selecțiuni din postfața semnată de Savu Popa)

Despre autor/coordonator

Romancier, dramaturg și publicist, RADU ȚUCULESCU (1 ianuarie 1949 – 25 martie 2025) a absolvit Academia de Muzică din Cluj, secția vioară. Realizator de radio și de televiziune, precum și violonist la Filarmonica din Cluj, a realizat reportaje TV în numeroase țări și a participat la festivaluri internaționale din Ungaria, Cehia, Polonia, Franța, Italia, Turcia, Maroc etc. A publicat romane, volume de povestiri, volume de teatru, jurnale de călătorii, cărți pentru copii. Romanele publicate: Degetele lui Marsias (Editura Dacia, 1986), Umbra penei de gîscă (prima ediție, Editura Dacia, 1991), Povestirile mameibătrîne (Editura Cartea Românească, 2006, Școala Ardeleană, 2025), Stalin, cu sapanainte! (Editura Cartea Românească, 2009), Femeile insomniacului (Editura Cartea Românească, 2012), Mierla neagră (Editura Cartea Românească, 2015, Editura pentru Artă și Literatură, 2024), Măcelăria Kennedy (Editura Polirom, 2017), Femeia de marțipan (Editura Polirom, 2020), Crima de pe podul Garibaldi (Editura Polirom, 2022), Luna gheboasă (Editura pentru Artă și Literatură, 2023). Teatru: Ce dracu’ sentîmplă cu trenul ăsta? (Editura Eikon, 2000), Bravul nostru Micșa (Editura Școala Ardeleană, 2008), Trei în dormitor (Editura Școala Ardeleană, 2021). Literatură pentru copii: Ina și ariciul Pit vol. 12 (Editura Corint, 2017), Uimitoarele aventuri ale liliacului Vico în Mirabelia (Editura Polirom Junior, 2022). Romanele sale au fost traduse în Germania, Austria, Franța, Italia, Israel, Cehia, Serbia și Ungaria. A ţinut conferințe cu titlul Transilvania în romanele lui Radu Ţuculescu la Praga, Torino, Paris, Haifa,  Viena, Budapesta, Basel etc., precum şi la Universitatea din Calabria. A primit numeroase premii naționale și internaționale pentru roman, teatru și filme de televiziune, iar teatrul său este tradus în Cehia, SUA, Ungaria, Franța, Italia, Israel. Din 2008, a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Orfeus din Praga. A fost bursier la Paris, Berna, Basel și Viena. E prezent în numeroase istorii ale literaturii române, precum și în Lexikonul de literatură universală Kindlers (Stuttgart/Weimar, Verlag J.B. Metzler, 2009).